Ii iubim. Din acea iubire imensă și recunoscătoare care vede lumina în momentul în care ne naștem. Ei sunt imediat totul, referința noastră. Acel far care nu se stinge niciodată. Știm, sigur. Dar sunt 8 lucruri de spus părinților noștri înainte de a fi prea târziu. Prea tarziu.
Sunt toate acele gânduri care trăiesc în inima noastră, dar cine știe de ce, nu ne putem exprima. Poate pentru o formă ciudată de timiditate. Sau poate pentru că credem că suntem prea bătrâni pentru a arăta tandrețe.
Totuși, să le spun, ce bine le-ar face! Părinților noștri și nouă înșine. Pentru a nu avea regretul într-o zi de a fi tăcut. Pentru a uşura acea inimă a noastră. Să vedem care sunt.
1- Mă gândesc la tine în fiecare zi
Chiar dacă nu ajungem să-i sunăm tot timpul sau să trecem zilnic pe la ei. A le spune părinților noștri că sunt un gând constant în zilele noastre înseamnă să-i aducem în minte, în inimile noastre. Vor fi bucuroși să afle că locul lor este mereu acolo.
2- Sunt conștient de tot ceea ce ai avut de sacrificat pentru mine
Sacrificiile părinților nu sunt evidente, nu trebuie să fie. Ei trebuie tratați cu respect. Nu toată lumea își pune copiii în fruntea listei de priorități. Este greșit, dar așa este. Părinții noștri au făcut-o. Au renuntat la vise si dorinte de a le proteja pe ale noastre. Poate au lăsat deoparte proiecte și aspirații care să ne permită să studiem. Unii s-ar fi putut chiar lipsi de esențialul pentru a nu rata nimic.
3- Sunt o persoană sinceră datorită ție
La exemplul lor de corectitudine și demnitate. La educația pe care ne-au putut-o oferi. La valorile pe care ni le-au transmis cu demnitatea lor. Cea mai mare fericire pentru orice părinte este să-și vadă copilul devenind o persoană loială și cinstită. Deci haideți să le mulțumim.
4- Mi-e frică să nu te pierd
Pentru că așa este. Pentru că acel păr alb și ritmul mai lent ne fac să ne temem. Și pentru că știm că nu sunt eterne chiar dacă am dori. A ne mărturisi temerile înseamnă a le împărtăși așa cum am făcut când eram copii. Când am alergat în brațele lor pentru confort și sprijin. De ce nu ar trebui să o facem din nou?
5- Apreciez tot ce ai făcut pentru mine
Fie că este mult sau puțin… nu contează. Cu siguranță au făcut tot ce era posibil, uneori chiar imposibilul. Și o vor face mereu, până la ultima lor suflare. Le arătăm părinților noștri recunoștința pe care o simțim în inimile noastre. Să dăm voce acelei mulțumiri la care poate nu se așteaptă, dar asta i-ar face fericiți.
6- Învățăturile tale sunt încă prețioase pentru mine și astăzi
De câte ori ne trezim făcând gesturi sau pronunțând propoziții așa cum le-am văzut la părinții noștri? Să le recomandăm copiilor noștri aceleași lucruri pe care ni le-au repetat neobosit? De milioane de ori! Și până și reproșurile lor pe care nu le-am înțeles au sens astăzi. De ce să nu le spunem?
7- Mi-e dor de tine
Dacă locuiești departe de părinți sau dacă din alte motive îi vezi rar, acel „mi-e dor de tine” devine prețios. Pentru ei, pentru tine. A da voce emoțiilor tale este frumos. Încearcă!
8- Te iubesc
Să le spunem părinților noștri. Ori de câte ori putem. Să depășim acea timiditate sau reticență ciudată. Să o facem azi cât sunt încă cu noi. Poate strângându-i strâns într-o îmbrățișare. Sau șoptind-o în telefon dacă vocea eșuează.
„Te iubesc mamă”, „Te iubesc tată”. „Pentru cine ești și pentru cine sunt eu datorită ție”.
Și dacă părinții tăi de astăzi sunt vedete care strălucesc în întunericul absenței, spune-o oricum. Privind cerul. Ştergând o lacrimă. Îmbrățișându-i în inimă.
