Curiozitati despre urzică. Ce parte să folosesti si ce beneficii aduce. Colectarea si uscarea lor.
Cunoscuta si sub denumirea de urzica mare, urzica mica, urzica creata, oistea , urzica (Urtica Dioica) a fost folosita inca din preistorie. Exista diverse dovezi arheologice care sustin aceasta afirmatie. Spre exemplu, intr-un mormant din Danemarca, s-a descoperit o tesatura din aceasta planta care dateaza din epoca bronzului. Exista dovezi ca in epoca neolitica, tulpina urzicii a fost utilizata pentru a face sfoara. De asemenea, este un fapt cunoscut ca trupele romane ale lui Cezar au adus urzica din Anglia.
Urzica este o planta salbadica care traieste in zonele necultivate de campie, deal sau munte din Europa, America de Nord, Africa si Asia.
Despre putine plante poti spune ca reprezinta o solutie pentru aproape tot ce te doare, dar in cazul urzicii este adevarat asa cum vom vedea putin mai jos.
Este foarte importanta prin continutul sau bogat in vitamine, substante proteice, azotoase, glucide, acizi, saruri minerale, clorofila, avand toti aminoacizii esentiali. Datorita acestui continut ea se intrebuinteaza pe scara larga in medicina, industria farmaceutica si ca aliment.
De la urzica se foloseste atat partea aeriana cat si radacina, fiind diponibila intr-o gama larga de medicamente de la frunze uscate, la unguente, tincturi, remediile homeopatice si extracte din plante.
Actiuni terapeutice:
Planta are utilizari terapeutice in medicina umana si veterinara, culta si traditionala. Principiile active din planta au un spectru foarte larg de utilizare:
frunzele de urzica sunt folosite pentru a trata simptomele dureroase de artrita, guta, reumatism, precum si fibromialgie si tendinita. Actiunile sale diuretice alcalinizeaza si elibereaza acidul uric la nivelul articulatiilor ceea ce duce la eliminarea durerii la pacienti ce sufera de guta;
urzica ofera una dintre cele mai bogate surse declorofila si este un constructor de sange valoros activand procesele fiziologice de formare a eritrocitelor, leucocitelor, trombocitelor;
este unul dintre cele mai puternice surse de fier din regnul vegetal ceea ce o face un excelent remediu pentru combaterea anemiei si oboselii;
aceasta planta mai contine vitamina K, cu actiune hemostatica, oprind sangerarea;
frunzele sunt o sursa de histamina, care ajuta la reducerea simptomelor in orice reactie alergica, inclusiv rinita alergica, urticarie si dermatita alergica;
tot in frunze se gaseste serotonina, care actioneaza ca un neuro-transmitator la nivelul sistemului nervos central si este util pentru a elimita simptomele de stres, anxietate, nervozitate, depresie, insomnie si tulburari de alimentatie;
stimuleaza secretia de melatonina, un antioxidant ce actioneaza asupra sindromului oboselii cronice, a depresiei si insomniei;
urzica este indicata pentru femeile gravide deoarece protejeaza impotriva sangerarii si intareste fatul si pentru cele care alapteaza fiind un stimulent natural al lactatiei;
este adesea folosita in tonice pe baza de plante pentru a elimina fibroame si a regla fluxul menstrual;
reduce simptomele sindromului premenstrual, elimina estrogenul in exces;
remediu natural pentru infertilitate ;
urzica este un real sprijin al tractului urinar la ambele sexe- ceaiul actioneaza ca un diuretic natural, creste fluxul urinar si ajuta la descompunerea pietrelor de la rinichi. Actioneaza ca un decongestionant pelvian si reduce o prostata marita;
are efect stimulator asupra scalpului si ajuta la cresterea si regenerarea firului de par si la restabilira culorii originale. De asemenea combate matreata;
ceaiul de urzica amelioreaza eczeme si acnee si elimina negii;
frunze de urzica sunt eficace in reducerea simptomelor tractului digestiv, de la reflux de acid, excesul de gaze, greata, colita si boala celiaca;
este eficienta pentru dureri de gat, sangerari nazale si ulceratii la nivelul gurii;
reduce si previne gingivita;
fluidifica secretiile bronsice si favorizeaza eliminarea lor prin expectoratie;
este utila in tratamentul Alzheimer;
previne urinarea pe timp de noapte la copii;
distruge viermi intestinali si paraziti;
sprijina sistemul endocrin, inclusiv tiroida, splina si pancreasul;
adjuvant in diabetul zaharat;
Mod de administrare:
Urzica se foloseste atat intern cat si extern, sub forma de:
1. Infuzie din 1 lingura de frunze uscate Ia 200 ml de apa clocotita; se infuzeaza 10-15 minute,
Intern– : se strecoara, se indulceste si se beau 2-3 ceaiuri pe zi pentru a combate hemoragii interne, dizenterie, indigestii, cancer stomacal, bronsite, dismenoree, litiaza renala, uremie, diabet zaharat, hidropizie, avitaminoze, anemie, eliminarea toxinelor din corp
Extern-se face gargara in tratarea stomatitelor, gingivite, amigdalite si afte, avand actiuni antiinflamatoare
2. Decoct
Intern: 1-2 lingurite de pulbere din radacini uscate Ia 250 ml de apa rece; se fierbe 5 minute, se infuzeaza, se strecoara si se beau 1-2 cesti pe zi cu efecte in enterite, ascita, hemoragii interne, hemoroizi, astm bronsic, metroragii (hemoragii intre menstre si dupa nastere), obezitate, sciatica, reumatism, guta, enurezis Ia copii.
Extern: 250 g de radacini + herba de urzica, uscata si maruntita, Ia 5 litri de apa; se fierbe 30 de minute, se Iasa Ia racit pana Ia caldut, se strecoara si se cIateste parul dupa ce a fost spalat cu apa calda si sapun
Extern: 100 g de frunze uscate + 100 g de radacini care se fierb 30 de minute in 500 ml de apa + 500 ml de otet; dupa racire se strecoara si se foloseste seara, inainte de culcare, ca frectie pentru regenerarea pielii Ia cop
3. Suc din frunze proaspete, mojarate si stoarse, din care se beau 2-3 lingurite pe zi cu efecte diuretice si hemostatice in boli de rinichi si vezica urinara, hemoragii, hemoptizie, epistaxis (sangerari din nas). Se poate consuma cate ½ pahar dimineata si seara, timp de 10 zile cu indicatii in leucoree, anemie si hemoragii uterine. Uz intern
4. Salata de urzici asociata cu papadie sau lactuca, adaugand putin ulei si lamaie.- Uz intern
5. Macerat din frunze de urzica + nuc + mesteacan tinute in apa clocotita 1-2 ore; se clateste parul dupa spalare, avand proprietati tonifiante si de oprire a caderii.- uz extern
6. Tinctura de urzica din 100 g de frunze sau radacini uscate Ia 300 ml de alcool de 70°; se astupa bine, se lasa Ia macerat 10-14 zile (Ia soare sau in loc cald), se agita zilnic pentru uniformizare si se strecoara in sticlute colorate. Se dilueaza 3-4 linguri de extract alcoolic in 200 ml de apa calduta si se fac frectii Ia radacina parului, in caz de alopecie.- uz extern
7. Bai de urzica din decoct cu 200 g de herba si radacini uscate Ia 5 litri de apa; se face baie generala sau locala in caz de dureri reumatice si de sciatica, in combaterea eruptiilor tegumentare si pecingine iar ca baie de picioare (timp de 20 minute) in tratarea ulcerelor varicoase si in prevenirea amputarii piciorului in caz de arteriopatie periferica si Ia tratarea epidermofitiei interdigitale (ciuperca intre degete).- uz extern
8. Pulbere din frunze uscate, consumate cate 5 g zilnic, cu 30 de minute inainte de masa principala; se tine sub limba 7 minute si apoi se inghite cu putina miere.- uz intern
Pulbere din amestec de frunze uscate de urzica + dud + nuc + teci de fasole (in parti egale) din care se iau 5 g, se tin sub Iimba 7 minute si se inghit neindulcite in tratmentul diabetului zaharat- uz intern;
9. Cataplasma din frunze verzi, zdrobite cu putina sare si aplicate pe gangrene, ulcere putride sau intepaturi de viespi, albine si bondari.- uz extern
Precautii si contraindicatii
Frunzele urzicii nu au, practic, efecte adverse si contraindicatii, fiind considerate printre cele mai sigure remedii vegetale cunoscute, deoarece folosirea lor, atat ca alimente, cat si ca medicamente este foarte indelungata si bine observata.
Singurele retineri in administrarea urzicii proaspete sunt in cazul persoanelor cu tromboze, eventual aflate sub medicatie, caz in care continutul ridicat de vitamina K al acestei plante determina o crestere a vitezei de coagulare.
Urzica uscata poate fi administrata insa fara teama in aceste afectiuni.
Radacina de urzica nu are efecte adverse majore si poate fi administrata oricui, cu exceptia gravidelor si femeilor care alapteaza, care pot consuma, in schimb, frunzele urzicii.
Colectarea, pregătirea şi uscarea urzicilor:
Cea mai buna perioada pentru colectarea urzicilor este inceputul sezonului, din februarie pana in aprilie. Plantele tinere, de pana la sase centimetri inaltime, pot fi utilizate in intregime. De regula urzicile culse in acest stadiu se utilizeaza in stare proaspata.
Plantele mai in varsta se culeg dupa inflorire din mai pana in octombrie.
Uscarea se face in strat subtire, fie pe rame in aer liber, fie pe hartie in soproane, incaperi aerisite, poduri acoperite cu tabla, la umbra – deoarece lumina le decoloreaza. Dupa uscare se pastreaza in pungi de hartie sau saculeti de panza.
Radacinile de urzica se colecteaza fie primvara (martie-mai), fie toamna (septembrie-noiembrie), se spala si se lasa la uscat la soare, iar pe vreme umeda in locuri acoperite dar bine aerisite. Randamentul la uscare: -pentru frunze: 4,5-5,5/1 – pentru partea aeriană: 6-7/1; pentru rizomi cu radacini: 4-5/1.Dupa uscare acestea devin casante. Se depoziteaza in saculeti de panza.
Alte utilizări:
Frunzele de urzica se utilizeaza pentru extractia pigmentilor clorofilieni si carotenoizi.
Vopsitorie: radacina si partile aeriene – pentru vopsitul in galben.
Fibrele din urzici se foloseau si inca se mai folosesc ca fibre textile, ca si inul sau canepa, materialul rezultat fiind mai aspru decat bumbacul dar foarte reziztent;
Zootehnie: se utilizeaza ca furaj in hrana vacilor, pentru sporirea productiei de lapte si in hrana cailor cu boli urinare si reumatism. Urzicile fierte si amestecate cu tarate de grau si lapte batut se pun in hrana bobocilor de rata, a puilor de gaina si de curca si a purceilor, pentru stimularea cresterii
Alimentatie: folosite primavara, ca fortifiant al organismului; Sunt bogate in vitaminele A,C, fier (contin mult mai mult decat spanacul), potasiu, mangan si calciu. Urzicile proaspete au pana la 25% proteine, o cantitate foarte mare pentru un aliment-frunza, ceea ce le recomanda ca piesa de baza intr-o dieta vegetariana.
In gradina: incurajeaza insectele ‘benefice’, adica pe cele care mananca ‘daunatorii’ din gradina de legume. Sunt bogate in nitrogen, fiind astfel folosite ca un activator de compost. Lichidul obtinut prin macerarea lor in apa timp de cateva zile este un fertilizator bogat in magneziu, sulf, fier si fosfor.
