Fertilizatori naturali pentru legume.
Macerarea resturilor vegetale
Macerarea resturilor vegetale este un procedeu natural prin care plantele sunt lăsate să se descompună în timp, cu sau fără ajutorul apei.
Unele plante conțin cantități mari de substanțe nutritive și sunt utilizate la scară largă în producerea de fertilizatori naturali.
Maceratul de urzici
Urzicile au o cantitate mare de substanțe hrănitoare (calciu, fier, cupru, fosfor, azot), iar pentru a le utiliza la fertilizare ai nevoie pentru început de aproximativ o mâna de urzici.
Mai ai nevoie o găleată unde să le pui, să așezi o greutate peste ele și să le acoperi cu apă. După aproximativ 3-4 săptămâni lichidul va fi gata de utilizare. Pentru că este foarte concentrat, trebuie să-l diluezi mai întâi: 1 parte zeamă de urzici și 10 părți apă.
Maceratul de tătăneasă
Tătăneasa conține mult potasiu dar și alte substanțe bune pentru plante (calciu, fier, azot, magneziu), iar pentru a fertiliza ai nevoie de o mâna de plante și o găleată.
Trebui să pui plantele într-o găleată cu apă și să așezi peste ele o greutate. După 4-5 săptămâni, soluția este gata de utilizare. Diluează o cană în 12 litri de apă și stropește frunzele sau toarnă în jurul plantelor.
· Maceratul de coadă-calului
Plantă coadă-calului poate fi folosită atât ca îngrășământ, cât și pentru combaterea dăunătorilor sau protejarea plantelor de unele boli. Pentru prepararea maceratului ai nevoie de 1 kilogram de plante și 10 litri de apă ce trebuie să fermenteze timp de 1-3 săptămâni. Îngrășământul se diluează în soluție 1:10 înainte de a fi aplicat pe plante.
Maceratul de ceapă sau usturoi
Dacă îți rămân legături ofilite de ceapă sau usturoi, le poți folosi pentru a fertiliza, dar și pentru a proteja plantele de insecte. Ai nevoie de 80g de usturoi și 500g de ceapă și 8 l de apă pe care să le lași la macerat timp de 12 ore. După ce filtrezi soluția, o poți folosi pentru stropit.
Bălegarul de grajd
Dejecțiile de animale sunt un fertilizator bun și ușor de procurat și se aplică atât vara-toamna, după recoltarea cerealelor, cât și primăvara. Modul de folosire depinde de animalul de la care provin excrementele.
În general, bălegarul trebuie să stea la fermentat aproximativ 6 luni până poate fi utilizat, dar poți pregăti și o soluție rapidă dacă o diluezi cu apă. Ai nevoie de 10 litri de apă și 1 kg de balegă de vacă. După ce amesteci bine, toarnă din amestec în jurul fiecărei plante. Nu folosi prea mult , deoarece riști să le arzi.
Folositi iarba cosita
In multe gradini, iarba cosita este atat de multa incat sa o compostezi de una singura nu este o solutie. Un mod util de a recicla iarba cosita este utilizand-o pentru mulcirea brazdelor de flori si legume. Astfe, umiditatea ramane in sol mai mult timp si actioneaza ca un fertilizator cu eliberare lenta. Mai mult, iarba cosita mentine pamantul aerat ceea ce va ajuta sa-l sapati rar. Din momentul in care iarba cosita se descompune pe grazda plantelor, incepe sa actioneze precum un ingrasamant. Iarba cosita poate fi folosita direct din sacul masinii de tuns iarba cat timp nu contine buruieni si seminte de iarba. Pentru a preveni putrefactia ierbii, stratul de mulci aplicat nu trebuie sa fie mai mare de trei – cinci centimetre atunci cand iarba este proaspata. Este indicat sa lasati iarba sa se usuce putin inainte de a o utiliza
Mranita este un tip de îngrășământ ce se obține din gunoiul de grajd foarte putrezit, vechi de aproximativ 2-3 ani. Are o cantitate mare de substanțe nutritive și se aplică în cantități mai mici față de bălegarul obișnuit, pentru a nu dauna.
Compostul este obținut prin descompunerea resturilor vegetale (iarbă, frunze, resturi de la buctarie) și este folosit pentru a îmbunătăți funcțiile și proprietățile fizice și chimice ale substratului.
Compostul se transformă, în timp, în humus care ajută la revigorareasolurilor sărace și la creșterea plantelor
