Viața m-a învățat să mă bazez doar pe mine. La un moment dat, acest principiu m-a ajutat. Nu știu cum aș fi trăit dacă aș fi urmat sfaturile prietenilor, mamei și bunicii mele.
ACEASTA POVESTE APARTINE UNEI PRIETENE…Ca a făcut bine, ca a făcut rau, nu e treaba mea să o judec…
Bunica mea și-a trăit toată viața alături de soțul ei suflet la suflet. Ea a spus întotdeauna că este important să fiți sinceri unul cu celălalt și să împărtășiți totul cu celălalt semnificativ.
Multe dintre prietenele mei preferă să stea pe gâtul soților lor și să fie complet dependente financiar de un bărbat. În ceea ce mă privește, prefer să câștig singura și să nu mă bazez pe ajutorul nimănui. Dacă nu as fi făcut asta, acum n-aș fi avut nimic.
La trei ani după ce am studiat la universitate, l-am cunoscut pe viitorul meu soț. Doi ani mai târziu, eu și Valeriu ne-am căsătorit. După facultate, nu am putut găsi un loc de muncă mult timp. Apoi fostul meu coleg de clasă mi-a venit în ajutor.
Am comunicat bine cu Vlad în anii noștri de școală, l-am ajutat adesea la studii, așa că apoi mi-a oferit cu plăcere ajutorul lui. Vlad avea propria sa mică firmă de producție de mobilă, m-a invitat să lucrez pentru el.
Munca a fost ușoară și și salariul bun. Am lucrat puțin peste trei ani, apoi am intrat în concediu de maternitate. Soțul meu câștiga bine, așa că erau destui bani pentru toate, dar pentru mine era important să am venituri proprii.
De ce te grabesti? Stai în concediu de maternitate, odihnește-te. De ce ar trebui să lucrezi? – Mama mi-a spus la fel..Nu am ascultat pe nimeni, deja m-am săturat să stau acasă.
Intre timp am aflat că firma noastră nu merge bine și colegul meu de clasă începuse deja să concedieze angajați. Mi-am dat seama că riscam să-mi pierd locul de muncă.
Am hotărât ferm că voi face tot posibilul să-mi păstrez locul. Mi-a plăcut foarte mult meseria mea. Am muncit mult, eram foarte obosita, dar am putut să mă asigur că firma nu se închide.
„Afacerea ta este să păstrezi casa curată, să ai grijă de soțul tău și de copilul tău”, s-au întrecut cu sfaturile bunica și mama mea când am menționat cu dezinvoltură cât de obosită sunt acum la serviciu.
Nu am ascultat pe nimeni și am continuat să mă chinui să găsesc opțiuni pentru dezvoltarea firmei. Le-am sugerat autorităților să-și pună o șansă și să încerce o industrie puțin diferită, am găsit clienți și cu timpul lucrurile au mers în sus.
În semn de recunoștință pentru contribuția mea la dezvoltarea companiei, mi s-a plătit un bonus mare și am primit o promovare. Am devenit director adjunct, mi-a fost aproape dublat salariul.
Faceam bani frumoși înainte, dar după mărire salariul meu era acum chiar mai mare decât al soțului meu. Acum despre soț. Am avut mereu o relație normală cu el, dar după nașterea copilului ne-am îndepărtat unul de celălalt.
Din tinerețe am avut obiceiul de a economisi bani, așa că întotdeauna puneam deoparte o parte din salariu într-un cont separat. I-am spus soțului meu despre asta dar nu i-am spus exact suma cu care mi-a fost marit salariul.
Am început să economisesc mai mulți bani. Fiul meu creștea și m-am gândit că pe viitor aș putea să cheltuiesc acești bani pe un apartament pentru el sau să-i plătesc studiile la o universitate.
Premoniția mea nu m-a înșelat. Într-o zi am aflat că soțul meu mă înșela cu o prietena de mult timp. Din cauza trădării a două persoane apropiate mie, a fost foarte dureros și jignitor pentru mine.
Am cerut divorțul. Și așa s-a încheiat viața noastră de familie.
Cât de bucuroasă sunt că am contat mereu doar pe propriile forțe și că am avut propriile mele economii. Am reușit să-mi cumpăr un apartament și acum sunt liniștită pentru viitorul nostru cu fiul meu. Avem propria noastră locuință, am un loc de muncă bun și îi pot asigura copilului meu tot ce este necesar.
Unii bărbații sunt fără scrupule, așa că trebuie să fii pregătita pentru orice. Le sfătuiesc pe toate femeile să se bazeze întotdeauna doar pe propriile forțe. Oricare ar fi persoana, orice se poate întâmpla în viață.
Acum înțeleg cât de bine este că nu am ascultat-o pe bunica și pe mama, care mi-au spus sa nu merg la muncă, ce as fi făcut acum?
