Leacuri babesti cu efecte maxime, pentru revitalizarea si fortificarea organismului, tuse, dureri de dinti, bataturi, memorie…etc

1
80601

Leacuri babesti cu efecte maxime, pentru revitalizarea si fortificarea  organismului, tuse, dureri de dinti, bataturi, memorie…etc

Tonic pentru sistemul imunitar si pentru intarirea memoriei

Se pun intr-un borcan de 800 gr : 1/2 kg miere, 100 gr samburi de nuca

maruntiti si 3 linguri de polen. Se lasa borcanul la intuneric 7 zile.

Se ia cate o lingurita de 3 ori/zi dupa fiecare masa.

Carente vitaminice, anemie, rahitism, convalescenta, batranete, boli grave

– Pentru durerile de urechi se foloseste un catel de usturoi, introdus cu atentie in

conductul auditiv. (Sa nu fie prea mic, ca sa fie scapat inauntrul urechii.)

– Pentru bataturi, dupa baie, dupa taierea a ceea ce se poate, se pune pe batatura

o felie de usturoi, se leaga si se lasa pana a doua seara, cand se repeta operatiunea. In

cateva zile batatura va iesi cu usurinta.

– Pentru durerile de dinti, se mesteca seara, dupa ce va spalati, o bucatica de

busuioc uscat, pana se face ca o pasta. Se dirijeaza cu limba sau degetul la locul cu

pricina si se lasa acolo toata noaptea. Saliva rezultata nu se scuipa, ci se inghite.

Dimineata vom avea placuta surpriza a disparitiei durerii. Daca mai persista, se poate

relua operatia si in cursul zilei, dupa masa, si dupa spalatul dintilor.

– Extract macerat de aloe, pentru cicatrizarea ranilor ulcerale ale stomacului si a

hemoroizilor, tonic stomacal, pofta de mancare, stari de oboseala, stari neurotiforme.

Frunzele proaspete de aloe, in varsta de 3-5 ani, se trec prin masina de carne. La 750 g

frunze se adauga 125 g miere de albine (de mai), 1750 ml vin rosu (din struguri de vie,

producatoare, nu nobila, ca acestia sunt stropiti) si zeama de la 10 lamai. Amestecul se

pune intr-un vas si se tine 5 zile la loc racoros si intunecos, apoi se strecoara.

Tratament: se iau 1-2 lingurite cu o ora inainte de mese, timp de 1-2 luni. In bolile vechi,

tratamentul dureaza de la 6 luni la 1 an si tine o viata, daca nu se fac excese alimentare

si bahice.

Retete de la doamna

RODICA DIMITRIU

Pentru revitalizarea si fortificarea organismului

– Ceapa si miere: intr-o sticla de 1 l se pun 150 g ceapa tocata marunt, 100 g

miere poliflora si se completeaza cu vin natural. Se lasa la macerat 10 zile, dupa care

se consuma cate o lingura de trei ori pe zi, inainte de masa.

– Ceapa, zeama de lamaie si patrunjel: 3 cepe + 1 radacina curatata de patrunjel +

sucul unei jumatati de lamai se baga in centrifuga. Sucul rezultat se bea dimineata, pe

stomacul gol.

– Macese si miere: peste 250 g macese uscate si zdrobite se pune 1 l de apa

clocotita si se lasa la macerat 12 ore. Se filtreaza si se amesteca cu 1/2 kg miere

poliflora, fierbandu-se pana la consistenta unui sirop. Se consuma cu apa minerala.

– Lapte de soia: peste 250 g boabe de soia bine spalate se pune 1 l de apa plata

si se lasa timp de 12 ore. Laptele rezultat se bea in ziua respectiva, iar peste boabe se

mai poate adauga inca 1 l de apa.

– Macerat de usturoi: 2 catei de usturoi pisati se macereaza vreme de o

saptamana intr-un sfert de litru de vin alb natural. Se bea cate o lingurita dimineata, pe

stomacul gol.

Pentru rezultate bune, se recomanda ca o cura sa dureze trei saptamani.

Reteta contra tusei si a  astmului

Intr-o sticla de material plastic de 5 l se pune un strat de zahar de 1 cm, un strat

de 1 cm de frunze de podbal, apoi un strat de 1 cm de frunze de patlagina. Se continua

cu un strat de zahar, frunze de podbal, zahar, frunze de patlagina si tot asa, pana se

ajunge la gatul sticlei. Se toarna vin rosu pana se umple sticla. Daca vinul scade pe

parcursul celor 20 de zile, cat trebuie sa stea la macerat, la temperatura de 18ˇC, se

mai completeaza. Dupa perioada de macerare se strecoara si se pune in sticle inchise

la culoare, la loc intunecos si rece. Intrebuintare: se ia cate o lingurita de trei ori pe zi,

inainte de mese. Daca tusea este rebela, se ia cate o lingurita de lichid din ora in ora,

pana tusea dispare de tot. Durata de vindecare este de maximum 3-5 zile.

Leacurile bunicii.

Ştiu că răceam şi tuşeam în copilărie, iar bunica îmi dădea un fel de ceai din coji de ceapă (recunosc, mi se părea oribil), dar care dădea rezultate clare.”

Cartofii daţi pe răzătoare şi înveliţi într-un batic pentru amigdalită şi celebrele şosete în oţet pentru febră sunt 2 leacuri de la bunica pe care mama mereu le punea în aplicare atunci când răceam în copilărie.

Deşi simple, şi uneori chiar neplăcute (mă refer la şosetele în oţet care se simţeau foarte reci în ale mele superîncalzite picioare), aceste remedii aparent banale îşi făceau întotdeauna efectul.

Câţi dintre voi mai folosiţi astăzi leacuri de la bunica? Este uşor să le dăm uitării cu atâtea medicamente la îndemână, însă acestea sunt cu adevărat eficiente deoarece izvorăsc din experienţa şi cunoştinţele bunicilor noştri, cei care ştiu cel mai bine tainele plantelor şi cele mai surprinzătoare leacuri pentru răceală, lovituri şi alte probleme de sănătate.

“Un leac ce-l ştiu de la bunica mă ajută mereu când mă doare spatele: pun o compresă formată din hrean ras stropită cu alcool sanitar şi stau aşa 3 ore, după 2 zile nu mai doare şi mă scapă şi de fizioterapie.“

M-am ars la mână când puneam bulion fierbinte în sticle şi imediat am dat cu albuş crud de ou şi am lăsat să facă o crustă; nu am mai avut nimic, nici măcar un pic de piele iritată!”“

De la bunica ştiu că pentru tratarea conjunctivitei, se pune o lingură de lemn uşor încălzită şi ţinută la locul dureros. Mie mi-a trecut cu acest leac.

Şi pentru tuse, ţin minte cum bunica scobea o ridiche neagră şi punea miere şi lăsa să se formeze un lichid şi apoi se lua de câte ori aveai nevoie.

”Bunica mea mă punea să rup o plantă rostopască dacă îmi amintesc bine cum se numeşte. Are o sevă gălbuie şi cu ea să mă dau pe negul pe care îl aveam pe deget. Bun sau nu leacul, ideea este că astăzi nu mai am acel neg.”

“O foiţă albă de ceapă puţin pusă pe plită, se aşază peste furuncul şi într-un timp scurt colectează şi nu mai doare atât de rău, plus că se grăbeşte vindecarea.

”Când eram mică, pe timp de vară mai mereu mă înţepau viespile. Bunica mea îmi dădea mereu o frunză de pătlagină spălată şi mă frecăm în locul respectiv, îmi trecea imediat mâncărimea, durerea şi nici locul nu mi se umfla!”

Bunica ne dădea, la fel şi mama pe urmă, prune uscate, sau zeamă de la prunele uscate lăsate în apă atunci când avem probleme cu constipaţia.”

loading...

1 COMENTARIU

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here