Leacuri populare ruseşti contra durerilor de stomac. Ulcer, gastrita, colita.
Cotate printre cele mai vechi şi eficiente remedii ale naturii, leacurile ruseşti – care se bucură de o popularitate crescândă în lume – oferă soluţii ieftine şi rapide de ameliorare a problemelor digestive. Vi le recomandăm, urându-vă să vă fie de ajutor.
ULCERUL
Terapie cu cartofi
În toate cazurile de ulcer, cel mai important lucru este regimul alimentar. Hrana trebuie să fie uşoară – piure de vegetale, produse lactate, griş sau orez fiert în lapte. Nu se consumă carne, alimente prăjite sau aspre. Totul se consumă fiert. Un regim curativ sunt cartofii – aşa cum declară practicienii ruşi şi siberieni.
În general, sunt folosite următoarele metode:
– Cartofii cruzi, necurăţaţi, bine spălaţi, se rad şi sucul lor se stoarce. Se ia din acest suc, de 2-3 ori pe zi, câte un pahar. În unele cazuri, se poate adăuga şi puţin ulei vegetal.
În cazurile acute, când se observă sângerări, se face un tratament de 5 zile, după cum urmează:
– Pacientul nu mai mănâncă nimic 24 ore. Se curăţă bine intestinele cu ajutorul clismei (un amestec de apă caldă cu sare). Apoi, pacientul trebuie să stea la pat. Este hrănit numai cu cartofi fierţi fără sare, la care se adaugă gălbenuşuri de ouă fierte tari. Se iau 4-5 mese pe zi. Nu se adăugă unt sau ulei.
Amestecul trebuie să fie pe cât posibil uscat. Pe timpul acestui tratament, lichidele trebuie cât mai mult reduse. Când pacientului îi este sete, i se dă puţină apă caldă, în care se înmoaie şi puţină pâine de secară. Astfel, se inhibă peristaltismul şi se produce constipaţia – un lucru important de urmărit în respectivul tratament. Cel mai indicat ar fi tratamentul în care pacientul să nu aibă nici un scaun în timpul acesta. El trebuie să fie încurajat să se abţină să iasă afară. După două zile, această senzaţie dispare.
După cinci zile, pacientului i se face o clismă şi, treptat, acesta poate reveni la o alimentaţie normală. Nu se iau nici un fel de laxative, iar dacă constipaţia persistă, se mai administrează clisme cu ulei vegetal, adăugându-se apă. Activitatea normală intestinală se reface de la sine şi nu trebuie grăbită cu laxative.
Terapie cu aloe
Această plantă este un bun agent medicinal pentru tratarea ulcerului. Cu o jumătate de oră înainte de mesele principale, se mestecă frunze de aloe, sucul se suge, iar fibrele rămase de la frunză se aruncă (se scuipă). Următorul leac este, de asemenea, foarte eficient – un pahar de suc de aloe (care poate fi strecurat în prealabil) se combină cu 3/4 pahar de miere, precum şi cu o cantitate egală de ulei de măsline. Acest preparat se pune într-o sticlă şi se leagă bine gâtul acesteia. Se fierbe la bain-marie (sticla se introduce într-un vas cu apă care fierbe încet), timp de 3 ore. Se răceşte şi se păstrează la loc răcoros.
Doza – o lingură dimineaţa, înainte de masă. Se agită sticla înainte de întrebuinţare. Acest medicament se păstrează la frigider (dar să nu îngheţe) timp de o săptămână.
Sucul de varză
Sucul de varză proaspătă este un excelent medicament pentru ulcer. Se obţine prin mărunţirea verzei prin maşina de tocat, apoi sucul se strecoară printr-un tifon. Se beau 4-5 pahare pe zi, înainte de masă sau după. Nu se consumă alt lichid timp de cel puţin o săptămână, dar, dacă este necesar, cura cu suc de varză se poate prelungi.
GASTRITĂ
Următorul tratament este considerat eficace: se înghit zilnic seminţe de muştar cu apă, începând cu o sămânţă şi mergând progresiv până la 20 seminţe. Apoi cantitatea descreşte cu câte o sămânţă pe zi. Se repetă tratamentul după o săptămână, dacă este necesar.
Un tratament pentru gastrita cronică: se rad două mere verzi cu coajă (numai pulpa) şi se consumă imediat. Pacientul nu trebuie să mai mănânce nimic 5 ore înainte şi 5 ore după mâncarea merelor.
Tratamentul este bine să fie repetat de patru ori, la interval de o săptămână, reducând la patru ore timpul de abţinere de la mâncare şi băutură (după două săptămâni). Tratamentul provoacă uneori exces de gaze în stomac şi este recomandat pacientului un regim adecvat, evitând fructele şi legumele crude, varza sub orice formă, axându-se pe carne şi legume fierte.
COLITĂ
Colita este o afecţiune obişnuită, o uşoară inflamare a intestinului. Când devine cronică, este supărătoare şi necesită un lung tratament. Se recomandă o dietă strictă, din care sunt excluse: carnea, ouăle şi albuminoidele. Sunt permise lactatele, piureurile de cereale şi legumele, mai ales cartofii, cu unt. Se permite şi sucul de morcovi (un pahar pe zi). Alimentaţia trebuie să fie abundenţtă, colita provocând deshidratare.
Tratament – se fac două clisme. Prima, cu 3-4 pahare de apă caldă. Imediat după scaunul produs, se face a doua, compusă dintr-un pahar de zeamă de orez, amestecată cu 30 g zahăr lactic. Aceasta trebuie să rămână în organism toată noaptea. Faptul că provoacă gaze în stomac este o reacţie normală, neingrijoratoare. După o săptămână de tratament, simptomele de colită dispar, dar este indicat să se urmeze tratamentul încă o săptămână, apoi să se ia zahăr lactic încă o săptămână (de două ori pe zi, câte 30 g). Împreună cu tratamentul de mai sus, se mai prescrie următoarea reţetă: se pune într-un ibric o cană de apă şi se fierbe 15 minute cu o linguriţă din amestecul: salvie uscată (Salvia officinalis) +
vineţele (Centaura nigra) + flori de muşeţel (Matricaria Chamomille). Se strecoară şi se ia câte o lingură la 2 ore, în timpul zilei. Tratamentul poate fi continuat după nevoie, scăzând treptat dozele şi mărind intervalele dintre ele. Medicaţia aceasta este considerată drept cea mai bună în toate tulburările gastrice şi digestive.
GAZELE DIN STOMAC
Puţine gaze în stomac sunt necesare pentru digestie, dar mărirea volumului lor provoacă disconfort, uneori dureri de cap şi chiar palpitaţii, aceste simptome putând capăta un aspect cronic.
Iată câteva medicaţii populare:
– O linguriţă de seminţe de anason şi o linguriţă de miere se fierb cu 200 ml apă, timp de 10 minute, se răcesc şi se strecoară. Doza este de 1-2 linguri pe zi.
– Se pune în toate mâncărurile o mică cantitate de pelin pisat – ajută la diminuarea volumului de gaze.
– Un decoct de pelin pisat sau frunze şi miere luate dimineaţa se spune că are un efect rapid. Proporţiile – aceleaşi ca la decoctul de anason de mai sus.
– Se pun seara în apă seminţe de pătlagină. Peste noapte, se formează o masă gelatinoasă. Se ia dimineaţa o lingură, înainte de micul dejun.
– În toate cazurile în care gazele cauzează tulburări de respiraţie, se recomandă infuzia de frunze de violete. Se pune o linguriţă de frunze într-un pahar de apă caldă şi se lasă să se infuzeze timp de 12 ore.
Doza: 2 ceşti pe zi, înainte sau împreună cu mâncarea. Violetele sunt plante medicinale puternice, atât florile, cât şi frunzele, proaspete sau uscate.
– În cazul când excesul de gaze provoacă colici şi palpitaţii, o clismă din 6 pahare de apă amestecată cu muşeţel aduce uşurare. Vracii foloseau uneori un pahar de apă cu săpun, care provoca pacientului, după ce o bea, o vomă puternică, urmată de uşurare. I se punea apoi o compresă caldă pe abdomen. Metoda cu apă săpunită era utilizată şi în caz de presupusă otrăvire. Se folosea săpun de menaj, care este cel mai inofensiv.
– O linguriţă de seminţe de mărar fierte 15 minute cu o cană de apă. Se strecoară şi se bea lichidul fierbinte.
– Se spune că folosirea regulată a ceaiului de muguri de mesteacăn controlează excesul formării de gaze în stomac. În lipsa lor, se pot utiliza frunze uscate de eucalipt, dar numai din când în când, dimineaţa, înainte de micul dejun.
– Se recomandă în toate bolile gastro-intestinale supravegherea regimului alimentar, care este de mare importanţă.
ARSURI DE STOMAC ŞI RÂGÂIELI
Aceste simptome sunt semnele unor tulburări digestive, deci investigaţiile trebuie făcute în această direcţie. În cazurile necontrolabile de râgâieli frecvente, practicienii medicinii populare recomandă laptele de capră (3 ceşti pe zi, dimineaţa, la prânz şi seara), care se spune că elimină arsurile şi râgâielile. Cei care suferă de frecvente arsuri la stomac trebuie să-şi controleze regimul alimentar, evitând grăsimile organice. Să consume pe zi 3-5 pere proaspete sau uscate, înmuiate în apă, niciodată fierte şi, în fiecare dimineaţă, piure de hrişcă.
