„Legea urinării” și de ce ar trebui să urmați „regula celor 21 de secunde”!
O abatere de la acest timp de urinare poate fi un semn al sănătății slabe a vezicii urinare, precum și a umflării, infecției sau a problemelor de prostată .
Regula celor 21 de secunde
Urologul Nicole Eisenbrown a spus că „regula de 21 de secunde” ar putea fi utilizată pentru a ajuta la monitorizarea sănătății tractului urinar.
Practic, merită să vă cronometați atunci când urinați (pentru mai multe vizite la toaletă, nu doar o dată sau de două ori) și vedeți dacă aveți nevoie de mult mai mult sau mai puțin de 21 de secunde pentru a vă goli vezica.
Să presupunem că vă aflați într-o profesie în care este dificil să mergeți direct la toaletă ori de câte ori simțiți prima nevoie (de exemplu, profesori). Aceasta înseamnă că trebuie să păstrați această nevoie cât mai mult timp. Acest lucru vă poate mări treptat vezica și vă poate face să aveți probleme funcționale.
Dacă urinezi prea des (și dacă o faci mult mai puțin de 21 de secunde ar fi un bun indicator al acestui lucru), s-ar putea să ajungi cu o vezică hiperactivă. Acesta este momentul în care vezica urinară nu se golește niciodată, așa că de multe ori te face să crezi că trebuie să mergi la toaletă, chiar și atunci când nu este necesar.
Modificarea debitelor poate fi o indicație a unor probleme de sănătate mai grave, precum și a altor probleme minore.
• Dacă urinați foarte des și, prin urmare, foarte puțin la un moment dat, poate fi un semn de pietre vezicale sau cistită .
• Timpii mai mari de urinare cu presiune mai mică în urină pot indica probleme de prostată .
Trebuie remarcat faptul că, pe măsură ce bărbații îmbătrânesc, fluxul de urină scade. Dar dacă aveți îngrijorări cu privire la urinare (mai ales dacă aveți alte simptome, cum ar fi durerea sau disconfortul), merită să discutați cu medicul dumneavoastră.
Factorii cauzatori care duc la apariția retenției de urină sunt reprezentați de următoarele aspecte patologice:
• Afecțiuni ale prostatei (prostatită, adenom de prostată, neoplasm de prostată)
• Litiază renală
• Litiază ureterală
• Litiază uretrală
• Stricturi uretrale
• Administrarea anumitor medicamente (precum anticolinergice)
• Boala Parkinson
• Scleroza multiplă
• Vezica neurogenă, apărută frecvent în cazul bolnavilor cu diabet zaharat
• Intervențiile chirurgicale realizate în regiunea pelvină anterioară, care au avut ca efecte secundare denervarea vezicii urinare
