Plante care calmează si relaxează.
Plante împotriva nervilor
Păducelul, ciuboţica-cucului, sunătoarea, lavanda, teiul şi talpa-gâştii reprezintă adevărate sedative naturale. Le poți folosi sub formă de tinctură sau de ceai în combinații.Luate înainte de culcare, dau un somn odihnitor, fără efectele adverse pe care le au somniferele de sinteză. Sunt bune şi pentru afecţiunile cardiace pe fond nervos. Atenţie, însă: nu le folosi dacă urmează să conduci maşina.
Valeriana, acțiune sedativă
Valeriana este cel mai potrivit remediu împotriva anxietății și are acțiune sedativă asupra întregului sistem nervos. În plus, calmează crampele stomacale și palpitațiile cardiace. Se ia câte un vârf de cuțit de pulbere de rădăcină uscată de trei ori pe zi. Se poate face infuzie dintr-o linguriță de rădăcină la o cană cu apă fierbinte. Se bea seara, la culcare. Tinctura se prepară din 20 g de rizomi și rădăcini la 100 ml de alcool de 60-70º prin macerare timp de opt zile. Se iau 15-20 de picături amestecate în puțină apă de trei ori pe zi, ultima doză seara, la culcare. Dr. farmacist Ovidiu Bojor remarcă: „nu se cunosc nici efecte secundare, nici restricții în sarcină și nici interacțiuni cu alte medicamente. Totuși, dacă urmează să conduci un autoturism sau să lucrezi cu mașini, nu folosi produse pe bază de valeriană cu cel puțin o oră înainte.”
Passiflora, relaxant
Substanțele pe care fructele de passiflora le conțin au efect de calmant al stărilor nervoase (angoase, stări de agitație, isterie, palpitații). Ajută și la tratarea tulburărilor date de menopauză, sindromului premenstrual și a tulburărilor gastro-intestinale de natură nervoasă. Este antispasmodic, cu un efect bun împotriva astmului, fără a pune în pericol bolnavul, sedându-l prea mult. Se găsește în compoziția unor produse la magazinele cu produse naturale care se folosesc conform indicațiilor de pe ambalaj. Pentru a obține rezultate, se fac cure de cel puțin o lună.
Antispastice și analgezice
”Arnica are efect analgezic, moderează activitatea centrilor nervoși superiori, având efecte sedative. Tinctura se prepară din 10 g de inflorescenţe uscate la 100 ml alcool de 60°-70°, prin macerare timp de opt zile. Se iau 20-25 picături în puțină apă de două ori pe zi, atât ca sedativ, cât şi în tratamentul spasmelor vasculare. În dozele menționate nu prezintă contraindicații sau reacții adverse. Însă tratamentul prelungit poate produce dermatite. În doze mai mari, devine toxică; iar în doze şi mai mari, are efecte paralizante. Cătușnica are efect antispastic, sedativ. Este recomandată mai ales în caz de insomnii și crampe stomacale. Se face infuzie dintr-o lingură de plantă uscată recoltată în timpul înfloririi la o cană cu apă. Se beau două-trei căni pe zi. Se obțin rezultate bune și prin tratamentul cu tinctură, preparată din 20 g de plantă la 100 ml de alcool de 70°. Se iau 20-25 de picături în puțină apă de trei ori pe zi. În dozele recomandate, nu prezintă contraindicații.”
Rozmarinul are numeroase întrebuinţări fitoterapeutice, fiind atât un condiment, o plantă melifera (mierea de rozmarin este foarte apreciată), dar şi un produs frecvent folosit în industria cosmetică.
Este recunoscut pentru activarea şi îmbunătăţirea funcţiilor digestive şi în special pentru facilitarea funcţiei vezicii biliare (este colagog, facilitând evacuarea bilei). Este un antispastic şi are o acţiune stimulantă asupra sistemului nervos, fiind indicat în tratamentul diverselor cazuri de astenie.
Este folosit şi pentru tratarea infecţiilor din sfera ORL, în special pentru calmarea tusei şi tratarea bronşitelor.
Pe cale externă este folosit pentru reducerea durerilor reumatice sau pentru tratarea problemelor legate de circulaţia sanguină periferică. Se aplică sub formă de comprese cu decoct de rozmarin sau sub formă de creme, geluri sau loţiuni ce conţin ulei esenţial de rozmarin.
