Plantele nu pot vorbi, dar ne arata când ceva nu este in regula cu ele.
Nu, nu pot vorbi, dar asta nu înseamnă că plantele nu pot comunica sau nu ne pot face cunoscute anumite neajunsuri sau boli de care suferă. Nu vă acuză nimeni că nu aveţi grijă de ele, Doamne ferește, știm cât de importante sunt pentru voi, dar cu toată atenția pe care le-o acordați par să nu o ducă prea bine. Oare de ce? Păi, poate vă lămurim noi.
Dacă frunzele sunt maro și casante
Înseamnă că plantei îi este sete. Când decideţi să vă umpleţi apartamentul de plante este ca şi când aţi semna un contract de leasing pe viaţă, de data asta în privinţa udării lor. Povestea cu “eu am udat-o, dar ea tot s-a uscat” ne este destul de cunoscută. Tocmai pentru a evita acest lucru, specialiştii recomandă testarea solului cu degetul. Dacă acesta este uscat la o adâncime cât unghia atunci este cazul să udăm planta. Şi atenţie solul trebuie să fie umed, nu inundat. Contrar obişnuinţei, trebuie să fim conştienţi că rădăcinile plantelor au nevoie şi de aer nu numai de apă. Prin urmare, trebuie să vă asiguraţi că, atunci când udaţi planta, pământul din jurul rădăcinii trebuie bine umezit, dar nu atât încât apa să stagneze în pământ. Dimpotrivă, trebuie ca solul din jurul acesteia să se poată usca până la următoarea udare.
Dacă nu îi dau frunze noi
Plantei îi este… tot sete. Plantele “subnutrite” nu se vor dezvolta. Dacă planta nu s-a schimbat prea mult de când ați cumpărat-o, s-ar putea să fie nevoie să o udaţi mai des.
Dacă frunzele sunt galbene pe margini, diforme şi decolorate
Planta este inundată. Experţii în grădinărit atribuie aspectul brusc de “ombre” unui efect de înecare a plantei. Fenomenul de supraîncărcare cu apă este principalul motiv pentru care plantele de apartament mor. Verificați ghiveciul plantei pentru a vă asigura că aceasta are parte de un drenaj adecvat. Un vas care nu are găuri în partea de jos ar putea însemna că prea multă apă stă ascunsă în solul plantei. Florile nu o duc bine când sunt udate punând apă în farfurioara-suport şi lăsând ghiveciul să băltească. Dacă aruncaţi restul de apă şi lăsaţi planta să respire şi prin orificiile de la baza ghiveciului, abia atunci totul este în regulă.
Momentul cel mai corect al udării depinde de mai mulţi factori: anotimpul (vara florile se udă mai des decât iarna), dimensiunea şi amplasarea ghiveciului (la soare, la umbră sau suspendat) şi tipul solului (pământul pe bază de turbă nu trebuie lăsat să se usuce prea tare, pentru că se strânge şi este mult mai greu să fie readus la viaţă).
Dacă frunzele sunt neobișnuit de palide sau înclinate într-o parte
Planta este în căutare de lumină naturală. La fel cum noi oamenii suferim din cauza lipsei de soare, acelaşi lucru se întâmplă şi cu plantele, în special cu cele iubitoare de lumină. Trebuie să o mutaţi imediat în dreptul unei ferestre însorite.
În fiecare sezon, bolile plantelor se modifică în funcție de capriciile vremii, dar dacă sunt descoperite din timp bolile pot fi ușor de controlat. Spre deosebire de insectele dăunătoare, agenții patogeni, problemele de cultivare sau dezechilibrele nutriționale, care sunt motive destul de vizibile şi uşor de identificat, există şi alţi factori care pot “îmbolnăvi” plantele despre care ne este mai greu să aflăm întrucât se dezvoltă la nivel microscopic (ciuperci, bacterii sau viruşi) şi, prin urmare, acestea pot suferi în tăcere.
Diagnosticarea unei boli se face într-o anumită ordine care, odată urmată, poate salva situaţia. În primul rând va trebui să identificaţi planta, adică să aflaţi cu ce soi aveţi de-a face, pentru a vă fi mai uşor să o trataţi. Dacă nu vă lămuriţi căutând imagini similare ale plantei pe Internet, poate că ar fi bine să cereţi ajutor specializat. Apoi, va trebui să o examinaţi cu mare atenţie, poate chiar ajutându-vă de o lupă, şi să ţineţi cont de orice element care vi se pare nelalocul lui în anumitele părţi afectate (frunze, tulpină, floare sau fruct).
Observaţi culoarea plantei, zonele mai închise sau mai deschise, în ce măsură frunzele tinere le afectează pe cele deja existente, sau chiar în ce măsură o ajută celelalte surate ale ei lângă care este aşezată, toate posibilele cauze ale unei creşteri insuficiente sau anormale trebuind să fie luate în considerare. Luaţi în considerare şi mediul înconjurător, condiţiile meteorologice recente şi expunerea la poluanţi care, după cum se ştie, pot da plantelor un aspect nesănătos pentru o perioadă scurtă, pentru ca mai apoi acestea să-şi revină miraculos. Un alt aspect demn de luat în seamă este posibilitatea unei expuneri la poluanţi (substanţe acide, tratamente cu ierbicide). Reţineţi că unele insecte dăunătoare pot provoca simptome asemănătoare unor boli.
Noi vă punem la dispoziţie o listă-cheiecu unele din multele cauze care pot pricinui plantelor mult rău, pe care chiar o puteţi ţine la îndemână pentru a o îmbunătăţi pe măsură ce vă loviţi de alte noi probleme.
* În privinţa seminţelor: acestea pot fi prea vechi, plantate prea adânc sau prea la suprafaţă, într-un sol prea compact sau pot avea parte de prea mult îngrăşământ. În privinţa umidităţii şi a temperaturii, mediul poate fi prea uscat, prea umed, prea cald sau prea rece.
* Răsadurile pot fi foarte bune, dar creşterea şi dezvoltarea plantei să lase de dorit. În acest caz ar putea fi: lumina inadecvată, îngrășământul insuficient, mediul prea rece, ierbicid în sol, îngrășământ excesiv, pulverizare inadecvată a pesticidelor sau răsaduri moarte la linia solului.
* Dacă frunzele sunt îngălbenite (în general), cauzele pot fi: fertilitate scăzută, temperatură ridicată, condiții de lumină prea intensă sau insuficientă, ghiveci neaerisit.
* Dacă doar cele tinere sunt galbene, înseamnă că nu au parte de lumină, au deficit de fier sau de mangan sau sunt fertilizate excesiv. Dacă doar cele bătrâne sunt galbene, au deficit de azot, magneziu sau de potasiu, sunt inundate, poate fi efectul natural de îmbătrânire, au ghivece neaerisite sau suferă de putregai la rădăcină.
* Petele rotunde galbene pe frunze (pete liniare pe plante cu frunze alungite) sau petele neregulate: infecții fungice, bacteriene sau viruşi, intoxicare cu fluor sau daune de la pesticide, poluarea aerului, apa este prea rece, infectare cu viruşi, temperaturi prea ridicate sau deficiențe majore de nutrienţi.
* Frunze de culoare verde foarte închiscu aspect moale: mediu prea rece, deteriorări (striviri), infecţii bacteriene.
* Frunzele moarte pot fi provocate de: suprafertilizare, lipsă apei, daune de la pesticide, boli vasculare.
* Frunzele prea mici: condiții de lumină slabă, prea mult sau prea puțin îngrășământ, condiții de umiditate scăzută, putregai la rădăcină.
* Dacă îi cad frunzele: suprafertilizare, inundare, planta este obişnuită cu lumina insuficientă, mediul rece, expunerea la lumină scăzută prelungită, expunere la etilenă, putregai la rădăcină.
* Frunzele ofilite: apă insuficientă sau prea multă, supra fertilizare, putregai la rădăcină, putregai la tulpină, planta nu este obişnuită cu umiditate scăzută, mediu prea rece (frunzele se înnegresc şi mor), ghiveci neaerisit.
* Frunzele cu pete negre, în general, pe toată suprafața – mucegai acoperit de funingine (păduchi și insecte)
* Frunzele cu o substanţă lipicioasă pe suprafaţă – material excretat de insecte sau secreţii naturale ale plantelor (observaţi dacă materialul este situat în aceeași zonă generală pe fiecare frunză)
* Cauze ale tulpinilor prea mici: deficit de nutrienți, hrănire insuficientă, ierbicid
* Prea multe sau prea puţine tulpini: viruşi sau infecţii cu micoplasme, lumină scăzută
* Tulpini putrezite la linia solului sau deasupra ei: boli fungice sau bacteriene, prea multă apă, putregai, arsuri
* Tulpini moarte: infecții fungice, suprafertilizare, lipsa apei, putregai la rădăcină, insecte
* În ceea ce priveşte întreaga plantă, dacă aceasta crește foarte lent, poate fi din cauza condițiilor precare de lumină, solului prea compact, fertilizării sărace sau a lipsei de apă.
Am enumerat mai sus câteva dintre cele mai comune cauze ale bolilor plantelor, dar să spunem câte ceva şi despre metodele de tratament ale celor mai întâlnite dintre ele:
* Mucegaiul cenușiu – se manifestă prin apariția unor pete cenușii pe plantă. Ciuperca Botrytis Cinerea dă naștere acestei boli, pe fondul umidității crescute din mediul în care trăiește planta sau a udării excesive. Plantele infectate trebuie aerisite, ținute la temperaturi scăzute și umiditate adecvată. Organele afectate vor fi îndepărtate prin tăiere și nu prin rupere, iar substratul plantei va trebui verificat. Dacă planta nu este afectată în totalitate se va trata cu fungicide corespunzătoare.
* Făinarea – pe frunzele plantelor poate apărea o pâslă alb-cenușie produsă de afide care se poate extinde foarte repede. Acționează și asupra fotosintezei perturbând dezvoltarea plantei. Tratamentul se face timp de 8 zile cu un fungicid adecvat sau un produs care conține cupru, dar nu atunci când planta este în procesul de înflorire. Dacă planta nu este afectată în întregime trebuie eliminate părțile infectate. Boala este favorizată de uscăciunea atmosferică ridicată. Tratamentele se repetă din 7 în 7 zile.
* Rugina – este o boală fungică care se manifestă prin apariția pe frunze a unor pete roșiatice și a multor pustule mici din pudră a căror culoare variază de la bej și maro, la galben și portocaliu. Această boală produsă de ciuperci din genurile Uromyces, Puccinia, Phragmidium (mai ales între primăvară și toamnă) se transmite prin intermediul vântului sau la contactul cu uneltele de grădină. Ciupercile de rugină se dezvoltă cel mai bine pe vreme ploioasă și slăbesc planta, iar în cazuri extreme frunzele acesteia vor cădea. Primul lucru pe care trebuie să îl faceţi este să tăiaţi frunzele afectate și apoi să le ardeţi. Aplicaţi un tratament antifungic biologic (soluție care conține sulf) sau un tratament naturist (gunoiul de grajd, coadă-calului, urzică).
* Fumagina – este un mucegai negru care se dezvoltă pe secrețiile lipicioase ale afidelor, păduchilor țestoși, musculițelor albe. Pudra sub formă de funingine împiedică plantă să respire și diminuează procesul de fotosinteză. Combaterea se poate realiza prin distrugerea insectelor parazite și spălarea organelor expuse ale plantei cu apă caldă.
* Virozele – pe plante apar pete cu forme neregulate, creșterea încetează, iar frunzele și tulpinile se deformează. Virozele sunt transmise de insecte, mai ales de afide, musculițe albe, nematode parazite și lăcuste. Virușii pot produce pete sau cauza ofilirea frunzelor și a florilor, iar pe frunze sau tulpină pot apărea tumori. Tratarea acestei boli este dificilă și nu mereu dă rezultate, caz în care planta trebuie scoasă din pământ și arsă.
* Bacteriozele – simptomele se manifestă sub forma apariției unor pete, mucegaiuri, putreziri parțiale și chiar “cancere”. Bacteriile se înmulțesc rapid, acționează la nivelul rănilor, iar transmiterea de la o plantă la altă nu este vizibilă. Pot fi transmise prin picăturile de ploaie, apa de udat, insecte, diferite activități de grădinărit și nu există tratament. Planta trebuie arsă, iar uneltele de grădină dezinfectate.
După cum vedeţi îngrijirea plantelor nu este tocmai floare la ureche, acestea fiind expuse unora dintre cele mai variate tipuri de dăunători. Dar, cum aveţi pe mână un organism destul de înţelept, vor ştii ele să vă anunţe când ceva este în neregulă.
